vineri, 29 aprilie 2016

Jurnalul schimbarii atitudinii mentale si emotionale fata de alimentatie - puterea mintii noastre

Am citit mult despre importanta unei atitudini pozitive si constructive in orice ne propunem sa facem. Sunt zeci, sute de meditatii ghidate pe internet, pe care le putem folosi pentru a ne seta mintea sa obtinem ce ne dorim. Cati dintre noi credem cu adevarat sa aceste functioneaza?

Am fost invatati ca doar ce este palpabil, concret, logic, este real. Restul sunt povesti, cel mult efectul placebo a unor minti credule. Iar daca la unii functioneaza, acest lucru se datoreaza unor coincidente fericite si in nici un caz nu este ceva repetabil, accesibil tuturor.

Acestea sunt credinte bine inradacinate la nivel de subconstient, cu care ma luptam si eu de cand am descoperit posibilitatile infinite ale mintii, Citeam, auzeam, chiar sustineam cu voce tare si in fata oricui dorea sa ma asculte, ideea ca avem capacitatea sa realizam orice cu ajutorul mintii noastre, dar cand era sa pun in practica, chiar si la cele mai banale lucruri ma loveam de tiparele mele subconstiente. Un astfel de tipar era legat si de capacitatea mea de a-mi schimba dieta pentru totdeauna si a ma simti in forma si plina de energie in corpul meu.

O data cu cea mai recenta hotarare a mea de a imi schimba dieta si stilul de alimentatie, mi-am propus sa ma folosesc de tot ce stiam pentru a reusi. Inclusiv de vizualizari si meditatii ghidate care sa imi accelereze metabolismul, excretia toxinelor, sa-mi imbunatateasca digestia si sa imi echilibreze aportul de alimente. Toate aceste obiective tineau de modul in care corpul meu functiona (sau nu).



Mergand pe premisa ca suntem capabili sa mutam muntii din loc atunci cand ne lasam imaginatia sa preia controlul, am creat propria mea meditatie. Voi reda aici ce am spus si "vazut" in mintea mea si s-a transpus apoi intr-o mai buna digestie, reglarea scaunului, scaderea in greutate si alte beneficii.




"Respir adanc si un val de relaxare ma invaluie din cap pana in picioare......
.....Sunt relaxata si respir profund si rar....
.... Undele cerebrale trec din frecventa Beta in Alfa....
......25....respir....24.....respir....23.....respir......{......}....3....respir....2.......respir.....1....
......Un fascicul de lumina alba, purificatoare, coboara spre mine.......
.....Acest fascicul patrunde prin crestetul capului.....imi inunda interiorul capului, nasul, gura.....
.....curata la nivelul capului orice impuritate sau energie negativa existenta aici.....
......coboara mai jos prin gat, in piept..... dizolva si purifica orice energie joasa si echilibreaza celulele de la acest nivel....fasciculul de lumina purificatoare ajunge in brate, antebrate, maini....elibereaza tensiunea si relaxeaza tesuturile....
........fasciculul de lumina alba coboara spre stomac, abdomen, scaldand in aceasta lumina toate organele, tesuturile si celulele de aici......
.......acum coboara mai jos, in zona bazinului, curata si echilibreaza toate organele, tesuturile si celulele de la acest nivel....
........lumina alba coboara prin picioare, tot mai jos, pana ajunge in talpi si de aici in pamant, se intoarce in natura si isi reia ciclul."

Aceasta meditatie ma ajuta sa imi vizualize toate organele, tesuturile si organele, sa transmit subconstientului meu prin imagini mentale ce are de facut si ma concentrez de fiecare data pe ce simt ca am cea mai multa nevoie.

O data sau de mai multe ori pe zi, a functionat de fiecare data, dar asta cand am inceput sa cred in capacitatea mintii de a-si exercita rolul de creator al realitatii de care beneficiaza corpul meu fizic.

Va invit sa va creati propria meditatie/vizualizare si sa o folositi pentru a va simplifica si eficientiza procesul de transformare al alimentatiei si stilului de viata.

joi, 28 aprilie 2016

Jurnalul schimbarii atitudinii mentale si emotionale fata de alimentatie - limbajul corpului

Ieri am povestit de provocari asumate, iar astazi va povestesc despre consecinte. Sau mai clar, despre o alta lege universala pe care o cunoastem cu totii: Legea Actiunii si Reactiunii, sau ceea ce semeni, culegi.

Mi s-a intamplat adesea, cand imi urmaream cu atentie alimentatia sa "calc stramb" si credeam ca singura consecinta este sentimentul de vinovatie pe care il aveam dupa. Dupa incidentul cu fast-food-ul de care va spuneam, m-am culcat ca de obicei, fara sa schimb nimic in programul meu. A doua zi insa: stupoare! Imi venea sa ma lipesc cu Super Glue de pat si mai multe nu...asa o stare de oboseala, epuizare de-a dreptul, nu am mai simtit de mult. Trecuse o noapte, aproximativ 8 ore de somn si corpul meu se comporta ca si cand era 4 dimineata dupa Revelion.


Foame imi era si nu prea, mai degraba o "plictiseala digestiva", ca si cand stomacul meu ar fi spus: "Ai de gand sa-mi dai ceva astazi? Daca nu, nu-i problema, ca nu mi-am revenit inca dupa ce mi-ai dat ieri."

Am fost uimita de aceasta stare. Mai mancasem si alta data acelasi tip de mancare si ma simtisem "perfect". Ce se intamplase? Imi setasem organismul sa primeasca hrana sanatoasa, nutritiva, cu un numar relativ redus de calorii, subconstientul primise si el aceleasi indicatii prin modificarile de tipare si obiceiuri pe care le facusem, iar acum ingerasem, asa deodata, o cantitate mare de calorii, mult zahar, sare, nutrienti aproape 0 si o facusem seara, inainte sa merg la culcare, adormind cu stomacul plin.

La asemenea asalt, corpul meu nu a stiut cum sa faca fata decat prin a ma baga in "hibernare", pentru a se reface. Eu insa, nu am avut timp sa-i fac pe plac, asa ca am decis ca aceasta zi sa fie dedicata postului. Nu chiar negru, dar cat mai aproape, astfel incat sa ii permit organismului sa elimine deseurile si sa se odihneasca. Am baut un shake de fructe, pentru energie si putina fructoza de care aveam nevoie sa ma pot concentra mai bine, dar nu am fortat nota.

Acest eveniment m-a pus pe ganduri. Am inteles cat de rapid reactioneaza un organism curat sau in proces de curatare, la elementele nocive cu care intra in contact si cum ne comunica corpul imediat ce nu a primit ceea ce are nevoie. E un limbaj pe care, daca il observam cu atentie, ne va ghida in alegerile noastre si ne va ajuta sa intelegem ce facem bine si ce nu.

Sa-i dam deci corpului nostru ocazia sa ne vorbeasca si sa il ascultam, pentru ca dincolo de orice dieta, el este cel mai in masura sa ne spuna ce ii face bine si ce nu.

miercuri, 27 aprilie 2016

Jurnalul schimbarii atitudinii mentale si emotionale fata de alimentatie - provocari si pofte

Intotdeauna cand pornim pe drumul schimbarii, vom avea parte de rezistenta. Din toate partile. De ce? Pentru ca ne impotrivim unei legi foarte puternice a Universului: INERTIA.


INERȚÍE, inerții, s. f. 1. (Fiz.) Proprietate a corpurilor de a-și păstra starea de repaus sau de mișcare în care se află atât timp cât nu sunt supuse acțiunii unei forțe exterioare. 2. Proprietate a unui sistem fizico-chimic sau tehnic de a reacționa slab sau cu întârziere la acțiunea factorilor externi. 

Iar pentru a rupe aceasta inertie avem nevoie de constanta in ceea ce facem, de perseverenta si hotarare. Acest lucru este extrem de important atunci cand vorbim despre dieta si schimbarea obiceiurilor alimentare. 

Primul pas cu care se incepe aceasta transformare este o perioada de detoxifiere. De obicei este si una dintre cele mai dificile parti din acest proces. De ce? In primul rand pentru ca e primul pas, si in al doilea rand pentru ca este, de obicei, mai restrictiv decat ceea ce urmeaza. In acest context "favorabil" apar primele provocari: poftele. Acele mirosuri apetisante de care devenim din ce in ce mai constienti, vizualizarile unor preparate culinare ale caror ingrediente nici macar nu se afla pe lista programului nostru, dezvoltarea unor puteri supranaturale de a materializa in cosul de cumparaturi un produs despre care stim, cu siguranta, ca nu ne-am atins nici macar cu privirea.

Dar provocarile cele mai mari nu sunt poftele, ci dorinta noastra arzatoare de a incalca regulile. Aceasta dorinta neimplinita ne poate sabota prin emotii neplacute cum sunt nefericirea, furia sau descurajarea. Si uneori mintea noastra jucausa ne face o farsa si incalcam regulile, iar regina provocarilor abia acum se arata: ce ma fac acum ca am calcat dieta in picioare si am mancat din fructul oprit?

In acest moment de rascruce se decide, de cele mai multe ori, soarta calatoriei noastre spre taramul unei alimentatii echilibrate si unui corp sanatos. Acum putem sa renuntam dezamagiti si sa mai crestam un esec pe grinda noastra sau sa ne ridicam, sa ne scuturam de praf si sa mergem mai departe. 

Si pentru ca acesta este jurnalul meu, articolul de astazi este inspirat dintr-o intamplare reala. Acum patru zile am hotarat sa tin, pentru o scurta perioada de timp, o cura de shake-uri, supe si alte lichide, pentru a stimula organismul in procesul de detoxifiere. Dupa un weekend si un inceput de saptamana minunat si hranitor, astazi am aniversat 2 ani de casatorie cu sotul meu. Si aici m-a lovit provocarea! Ne-am intalnit seara tarziu dupa o zi de munca si o vizita la dentist, si ne-am dat seama ca nu sarbatorisem in nici un fel aceasta zi importanta. Maimutica din mintea mea a inceput sa topaie si sa-mi sopteasca sa nu las seara sa treaca asa. Ce sa sopteasca, ca era harmalaie in toata regula! Am culcat fetita si am iesit pe furis pana la magazinul din colt de unde am luat fast food si prajituri, sa ne serbam asa, de vreo 1000 de calorii. 

Le-am mancat, constienta fiind de alegerea mea, dar acceptand in acelasi timp provocarea. Ce voi face maine? Shake-uri, bineinteles. Nici prin gand nu-mi trece sa ma las prada vinovatiei sau deznadajduirii. 


Gand de incheiere: flexibilitatea si perseverenta, acceptarea si iubirea de sine, sunt cheile catre succes in orice domeniu al vietii noastre, inclusiv in dieta.  

marți, 26 aprilie 2016

Jurnalul schimbarii atitudinii mentale si emotionale fata de alimentatie - dependente si tipare mentale

Sa continuam cu abordarea stilului alimentar din punctul de vedere a unor AXIOME mentale pe care le avem cu totii.

Conform DEX-ului: AXIÓMĂ, axiome, s. f. 1. Adevăr fundamental admis fără demonstrație, fiind evident prin el însuși. 2. (Mat.; Log.) Propoziție luată drept punct de plecare sau considerată fundamentală într-un domeniu și pentru care nu se cere demonstrație.


O astfel de "axioma" este: dimineata mea incepe intotdeauna cu o cafea!

Imi place cafeaua bauta dimineata alaturi de ceva dulce. Este o necesitate, o dependenta sociala, as putea spune. Mi-am creat un tabiet in a bea o cafea la o discutie amicala in fiecare zi. Cred ca ti-ai putea seta si ceasul dupa mine, atat de consecventa sunt in aceasta privinta. Nici macar neprevazutul care apare o data cu nasterea unui copil nu mi-a schimbat acest obicei.

Acum, o data cu decizia mea de a reseta toate tiparele neconstructive si a face curatenie in organism, cafeaua de dimineata nu prea se mai potrivea. Mi-am zis: "nici o problema, o inlocuiesc cu un shake sanatos!" Si asa am facut, fara sa ii dau subconstientului meu ocazia sa ma conteste. Insa lucrurile nu sunt atat de simple cand e vorba de o "axioma". N-am baut cafeaua, dar m-am simtit mizerabil toata ziua. Nu stiam ce se intampla cu mine, eram furioasa, nimeni nu-mi intra in voie, parca toata lumea era intoarsa cu susul in jos. Apoi, privind cu atentie in interior, am realizat: incalcasem regula de aur a diminetilor mele: cafeaua de dimineata! Tot organismul meu, emotiile si reactiile de la nivel de subconstient se revoltau impotriva mea.

Solutia a fost o acceptare a dorintei profunde din spatele acestui tipar subconstient, a conexiunilor emotionale care se formasera in timp, gasirea unei alternative care sa imi creeze un context similar si apoi, cel mai important, inlocuirea tiparului pe care il aveam legat de aceasta dependenta, care nu imi mai servea, cu unul constructiv acestei noi etape din viata mea, in care ma concentrez pe un corp curat si sanatos.

O alta axioma pe care am descoperit-o analizandu-mi comportamentul alimentar: la fiecare iesire in oras mananc cartofi prajiti! 

Ador cartofii prajiti, sunt slabiciunea mea nr. 1; carnea, branzeturile, alte alimente din categoria fast food, nu ma impresioneaza asa cum o fac cartofii prajiti, Cred ca i-as manca oricand, la orice ora si in orice combinatie. Pentru a fi sigura ca ma voi putea bucura in continuare de aceasta "delicatesa" m-am convins ca nu au atat de multe calorii daca nu-i fac in ulei sau ca nu sunt atat de toxici daca folosesc o grasime cu temperatura de ardere ridicata, cum ar fi uleiul de cocos. Orice, numai sa continui sa ii consum.

Am procedat similar cu tiparul legat de cafea, transformand aceasta dependenta intr-o varianta mai putin atragatoare fata de alternativele nutritive pe care le poti gasi si la restaurant. Insa procesul a durut, n-a fost nici usor si nici placut sa scot la lumina asocieri cu puternica incarcatura emotionala care m-au trimis direct in copilarie, la cinele pline de veselie cand ne strangeam toti la masa din sufragerie.

Invatatura pe care am primit-o din aceste procese de vindecare si transformare la nivel fizic si emotional, este ca toate lucrurile nepotrivite noua de care ne simtim atasati ascund pe langa sentimente placute si atragatoare, frici, angoase si traume, iar acestea din urma sunt ancorele care nu ne lasa sa ne eliberam si sa adoptam obiceiurile sanatoase pe care logica si inima noastra ne indeamna sa le avem.


luni, 25 aprilie 2016

Jurnalul schimbarii atitudinii mentale si emotionale fata de alimentatie - alimente si emotii

In postul anterior va spuneam ca voi aborda holistic aceasta schimbare de mentalitate si ceea ce putem sa il numim: un proces de DETOXIFIERE.

Voi incepe prin a descrie paleta de emotii care mi-a insotit intotdeauna dieta, abordarea unei alimentatii sanatoase si cum aceste emotii pot fi un prieten sabotor pentru telul meu de a fi in forma si a imi pastra sanatatea.

Prima emotie "sabotor" este VINA. Cred ca toata lumea o stie, dar nu ne dam seama cat de prezenta si perfida este pana cand nu ne asezam cu ea la masa si o analizam cu atentie.

Pentru mine VINA a intervenit in mai multe feluri in modul in care imi alegeam alimentele, in capacitatea de a ma tine de promisiunea facuta mie insami sau in rapiditatea cu care (nu) imi mai reveneam dupa o escapada culinara.

Adesea m-am simtit vinovata pentru ca nu cumparam cele mai sanatoase alimente, cele mai putin procesate, cele care puteau sa-mi aduca cele mai mari beneficii. Si am rezolvat asta, cumparandu-mi doar lucrurile potrivite; in schimb, ma surprindeam cautand prin frigiderul parintilor, socrilor sau pur si simplu la magazinele de fastfood, feluri gata preparate care sa imi satisfaca pofta (cel putin nu le cumparasem sau gatisem eu, imi spuneam !?!).

Apoi, ma simteam vinovata pentru ca imi "doream" atat de tare un fel de mancare despre care stiam ca nu e sanatos sau nutritiv, dar care mirosea atat de bine. Il mancam si apoi ma rodea vina ca am facut-o. Iar asta venea la pachet cu dezamagirea pe care o simteam fata de mine ca nu am fost in stare sa ma abtin si am stricat tot ceea ce facusem pana atunci. DEZAMAGIREA ducea la reluarea vechilor obiceiuri si gata....

Senzatia de CONTROL si BUCURIA, alte doua emotii inselatoare, care daca nu sunt canalizate constructiv si nu au o fundatie solida de credinte pozitive la nivel de subconstient, pot face mai mult rau decat bine.

Nevoia de a CONTROLA ce aleg sa fac si de a nu ma lasa condusa de "trebuie", chiar daca acel trebuie fusese stabilit tot de mine cu cele mai bune intentii, ma ducea la a "calca stramb". Pana la urma e alegerea mea, nu?

BUCURIA de a manca ceea ce papilele mele gustative au fost antrenate atatia ani sa perceapa ca "delicios", este o emotie careia cu greu ii faceam fata; si asta pentru ca tot organismul meu o lua razna: glandele salivare incepeau sa secrete si doar gandul la acea mancare "imi lasa gura apa", stomacul imi dadea semne ca mi-era "ingrozitor" de foame, iar o data ce incepeam sa manac, incepeau sa se secrete endorfine care ma faceau sa ma simt atat de bine, incat nu-mi mai doream nimic altceva.

Mi-a luat mult timp sa imi echilibrez tiparele subconstiente pentru a avea linistea sa ma ocup de aceste emotii si modul in care perceptia mea le aducea la viata.

Pana la urma asta trebuie schimbat, PERCEPTIA. Intelegerea lucrurilor din noi si din jurul nostru este cea care ne determina reactiile si deciziile. Cum povesteam si in introducere, fiecare tipar pe care l-am identificat si care imi sabota decizia constienta de a trai in mod echilibrat si sanatos, a trebuit constientizat, analizat, transformat, iar emotiile l-au urmat indeaproape.

La nivelul subconstientului meu statea scris: "Pentru a ma bucura de ceea ce mananc am nevoie de gusturile copilariei si ma plictisesc foarte usor de combinatiile astea noi - sanatoase". Am rescris aceasta credinta cu: "Ma bucur de gusturile variate si bogate ale alimentelor simple si nutritive, imi aloc timp sa mananc si savurez fiecare imbucatura. Papilele mele gustative invata din nou abundenta si savoarea hranei sanatoase,"


duminică, 24 aprilie 2016

Jurnalul schimbarii atitudinii mentale si emotionale fata de alimentatie - introducere

Bine v-am regasit!

In saptamanile ce vor urma imi propun sa va tin la curent cu modul in care putem aborda holistic o schimbare de atitudine, tipare si credinte, obiceiuri si dependente emotionale in alimentatia noastra.

Studiu de caz: EU :)

Am nascut acum aproape un an si jumatate, am pierdut kilogramele pe care le-am luat in sarcina, dar sunt inca cu 15 kilograme peste greutatea ideala constitutiei mele. Asta pentru ca am tot luat in greutate pe perioada facultatii si mai tarziu, neavand niciodata contextul favorabil pentru a reveni si a ma mentine la o greutate normala.

Motivul principal care se poate observa din exterior: o alimentatie nesanatoasa, combinata cu un sedentarism cronic.

Motivul real? Cauza din interior? Credinte, tipare si obiceiuri mai vechi si mai noi, care imi epuizau cu o viteza uluitoare orice rezerva de vointa si motivatie cand era vorba de a manca corect.

Si pentru ca sunt coach, iar scoala pe care am facut-o m-a invatat sa privesc lucrurile holistic, am inceput sa ma autoanalizez, sa extrag, prin introspectie, cauzele reale care stau la baza situatiei actuale a greutatii mele.

1. Nevoia de a demonstra ca nu trebuie sa respect nici o regula.

2. Dorinta de a arata tuturor ca imi pot permite sa mananc orice fara consecinte.

3. Placerea de a manca si de a gasi in alimentele favorite satisfactie emotionala.

4. Tiparul: "mie nu mi se poate intampla nimic!" sau prietenul lui apropiat: "sunt tanara si sanatoasa, imi permit!"

5. Teama ca daca ajung la greutatea ideala, tot n-o sa-mi placa de mine, dar macar acum am o scuza.

6. Tiparul: "o viata am, macar sa ma simt bine" si fratele sau: "si daca am grija de alimentatie, cine imi garanteaza ca voi trai 150 de ani?"

7. Promisiunea: "Inca putin, incep sa am mai multa grija de mine de saptamana viitoare."

8. Scuza: "Cand o sa-mi permit sa mananc numai alimente sanatoase o voi face, nu-mi plac jumatatile de masura."

.............................................................................................................................................

In acest context, mi-am propus sa imi creez singura o provocare, care sa ma ajute sa fac o schimbare radicala, pe toate planurile: fizic, emotional, intelectual si spiritual.

Voi completa acest studiu de caz, in fiecare saptamana cu lucrurile noi pe care le descopar in mine si pe care le fac pentru a-mi depasi si inlocui aceste tipare si obiceiuri care nu-mi servesc cu unele in acord cu nevoile corpului si sufletului meu.




Andra Todirita