Comoara de la capatul curcubeului

V-ar placea sa auziti o poveste?

O poveste despre un curcubeu! Stiti ce este acela un curcubeu? E un arc multicolor, pe care il vedem uneori pe cer, dupa ploaie!

Ei bine in povestea asta este vorba despre un curcubeu si despre o fetita (un baietel). Stiti cine este aceasta fetita (acest baietel)? [spuneti numele copilului vostru]. Da, este o fetita (un baietel) pe care o (il) cheama ca pe tine. 

In povestea noastra (numele copilului) face o calatorie. Este o calatorie cum n-a mai fost alta! Nimeni pana la el (ea) nu a mai avut curajul sa faca asa ceva. El (ea) vrea sa ajunga la capatul curcubeului. Se spune ca cine ajunge acolo va gasi o comoara nepretuita, dar nimeni nu stie ce este aceasta comoara. 

Insa ca sa ajungi la capatul curcubeului e cale luuunga si pentru asta trebuie sa treci prin fiecare culoare a lui. Si fiecare culoare are povestea ei minunata. Ce zici? Vrei sa vedem ce gaseste (numele copilului) la capatul curcubeului?

Povestea noastra incepe cu o ploaie de vara. (numele copilului) statea in fata ferestrei si privea afara. Cerul acoperit de nori era din cand in cand brazdat de cate un fulger, iar peisajul din fata ferestrei aproape nu se mai vedea de perdeaua deasa de picaturi de apa. Tare mult si-ar fi dorit (numele copiluilui) sa iasa la joaca. Mama ii spusese ca daca are rabdare, dupa ce ploaia va inceta, cerul se va imbraca in haine de sarbatoare si va iesi din nou soarele. 

Nu a durat mult si rabdarea i-a fost rasplatita. Ploaia a incetat deodata, ca si cand nici n-ar fi fost si (numele copilului), privind cerul, acum albastru, a vazut cel mai frumos lucru ce-i fusese dat sa vada pana atunci: un curcubeu. Plin (a) de incantare, (numele copilului) sari de la locul ei (lui) si fugi afara. Iarba era inca uda, iar pasarile isi scuturau aripile de ultimele picaturi de apa. Doua randunele stateau la taifas intr-un pom, deasupra capului copilului. Iar (numele copilului), intelegand inca limba animalelor, auzi urmatoarele:

“Priveste draga mea, a aparut curcubeul! Ce frumos este!”

“Da, este minunat! Daca nu trebuia sa avem grija de cuibul nostru puteam zbura pana acolo, sa incercam sa ajungem la capatul lui. Se zice ca cine ajunge la capatul curcubeului gaseste o comoara nepretuita!”

Auzind acestea, (numele copilului) privi cu luare aminte curcubeul si se gandi in sinea ei (lui): “O comoara! Mi-ar placea sa gasesc asa o comoara! As aduce-o acasa si as imparti-o cu toata familia, sa ne bucuram cu totii de bogatia ei! M-am hotarat: voi merge la capatul curcubeului sa gasesc comoara!”

Zis si facut. Fara sa priveasca inapoi, (numele copilului) porni spre curcubeu. Merse ce merse si ajunse la baza lui, la primul inel de culoare rosie. Indata ce facu primul pas se trezi inconjurat(a) de o mare de maci, rosii si mandri nevoie mare. Cu fiecare pas, pe masura ce se afunda in campul de flori, se simtea invaluit(a) de aceasta culoare rosie, care o(il) imbratisa diafan si ii mangaia picioarele si mainile. Era o senzatie atat de placuta, ca si cand petalele macilor erau din cea mai fina matase si se incolaceau ca esarfele unor cadane in jurul micutei (micutului). 

Nici nu stia de cand mergea prin lanul de maci, cand in fata ii aparu o livada. Dar nu orice livada , ci una de portocali. Pomii erau atat de roditori, incat de la distanta nu vedeai decat o perdea portocalie. Isi continua drumul printre portocali si se lasa invaluit(a) de mireasma lor dulce-acrisoara, care ii amintea (numele copilului) de dulceturile bunicii. Nu se putu abtine sa nu intinda mana catre crengile prietenoase ale pomilor, atarnande pana aproape de pamant de atata rod, si sa nu culeaga cateva fructe pentru a simti gustul portocalelor perfect coapte.

Merse mai departe bucurandu-se de gustul si aroma portocalelor si ajunse la un nou taram. Aici pamantul era acoperit de un nisip fin, fin, de culoare galbena. Atat era de moale si placut la atingere, incat (numele copilului) ii paru bine ca nu isi luase pantofiorii in picioare cand iesise din casa. Asa se putea afunda mai bine in covorul de nisip. Ba ii placu atat de mult, incat se arunca pe jos si incepu sa se tavaleasca in marea de culoare galbena, rasfirandu-si mainile si picioarele intr-un dans numai de ea(el) stiut. 

Continuandu-si drumul, in calea sa aparu o padure. Dar nu orice padure, ci una tropicala, cu pomi inalti si vegetatie luxurianta. Totul era de un verde atat de viu si frumos, incat (numele copilului) alerga chiuind printre plantele prietenoase, care pareau sa se dea la o parte si sa ii faca loc. Din loc in loc, fetita (baietelul) mai vedea cate o soparlita sau un papagal, toate la fel de verzi ca padurea. Se bucura de tot ce o (il) inconjura si nu ezita sa exerseze saritul din liana in liana, asa cum ii citise mama ca facea un baietel nazdravan intr-o poveste de demult. 

Dupa atata joaca, (numele copilului) simti ca i se face somn. Isi aduna ultimele puteri si merse pana la marginea padurii verzi. Acolo incepea o lume de basm, formata din zeci, sute de norisori albastri, ca cerul senin. Asa pufosi erau, ca fetita (baietelul) noastra (nostru) se urca pe un norisor albastru, se inveli in el ca intr-o plapuma si adormi. Visa ca pluteste printre norisori si ca totul in jur era albastru si diafan. 

Cand se trezi, era deja la marginea taramului albastru si in fata sa se deschidea o pestera, plina de lumina, acoperita de sus pana jos de cristale indigo. Fiecare cristal reflecta lumina in alta directie, astfel ca si aerul din pestera parea indigo. (numele copilului) cobori de pe norisor si porni cu bagare de seama prin pestera indigo. Frumusetea ei era atat de mare, incat fiecare pas parea o binecuvantare. (numele copilului) uitase si motivul pentru care plecase in aceasta calatorie fantastica, impresionat(a) fiind de asemenea minunatie. Trebuia sa isi aduca si familia aici, altfel nu (l-) ar fi crezut-o nimeni.

Tot mergand prin pestera indigo, (numele copilului) ajunse la o alta iesire, care dadea catre o mare. Iar apa marii era violeta. Mai vazuse culoarea asta la florile din vaza de acasa, dar niciodata o apa de culoare violet. Pe valurile marii se legana o mica barca, tot violet, de parca culoarea apei pe care plutea se imprimase si in lemnul barcii. Curioasa (curios) (numele copilului) se urca in barca si aceasta, purtata de valurile violet, o conduse catre o destinatie numai de ea stiuta.

Dupa un timp, la orizont aparu un punct. Acesta deveni din ce in ce mai mare, pe masura ce fetita (baietelul) se apropia de el. In cele din urma barcuta violet se opri. Punctul crescuse si se transformase intr-o floare de lotus. Parea o insula mai mica, in forma de floare cu muulte, muulte petale roz. (numele copilului) cobori din barca si se catara pe prima petala, apoi pe urmatoarea, pana cand ajunse in centrul florii de lotus roz.

Acolo, asezata pe un pistil, statea o zana, micuta si gingasa, cam de inaltimea fetitei (baietelului).

“Bine ai venit!” spuse ea cu glas cristalin.

“Bine te-am gasit, zanuta draga!”raspunse (numele copilului)

“Ce vant te aduce la capatul curcubeului?” o (il) intreba zana

“O randunica mi-a spus ca aici se afla o comoara nepretuita si imi doresc sa o iau si s-o duc acasa familiei mele.” raspunse fetita(baietelul)

“Ma bucur ca ai venit! Te felicit pentru gandul tau nobil! Apropie-te sa iti arat comoara.”

Fetita (baietelul) se apropie si zana scoase un manunchi de petale colorate.

“Comoara ta este aici, draga (dragul) mea (meu). Priveste in inima ta si intreab-o: “Care este valoarea mea cea mai de pret? Cum pot sa imi fiu mie si familiei mele de folos, cu adevarat?” apoi alege o petala colorata si vezi ce-ti scrie inima pe ea.”

(numele copilului) facu intocmai. (acum parintele ii ofera copilului manunchiul de carduri de valori si il invita sa extraga una).

“Ia aceasta valoare de pret in viata ta si intoarce-te acasa. Gandeste-te pe drum cum ai putea sa iti traiesti viata dupa aceasta valoare, cum ai putea sa fi de folos tie si celorlalti si impartaseste acestea cu familia ta. Aceasta este comoara de la capatul curcubeului!”

Puneti copilului aceasta intrebare sau alta, mai potrivita varstei lui, schimbati impresii, dati exemple, exploatati cat simtiti ca isi doreste si copilul aceasta valoare si modul in care o poate manifesta in viata lui.